Muzeul de Pânze şi Poveşti. Mândra. Ţara Făgăraşului. Transilvania. România - în primul rând un concept! Un muzeu-proiect virtual, cu aplicații reale! In regim pop up event (in diverse locuri) De regula ne gasiti permanent online si in l Mandra in vacantele copiilor - care sunt principalii beneficiari ai acestui proiect educational! Colecţii de pânze și poveşti, evenimente, expozitii, tabere de creaţie, atelierele - şezătoare Mândra Chic - proiect social , suveniruri, atelierele de restaurare şi de joacă, itinerarii cultural-gastronomice, oameni faini, timp încremenit în loc, Suveica Mamei Ruţa care colindă prin lume. Un proiect inițiat și coordonat de Alina Zară.

20110719

pânze și povești


................................



Muşatinele" - o colecţie cu iile şi poveştile a 6 generaţii de femei din neamul Victoriei Muşat de la Sâmbăta de Jos - Ţara Făgăraşului. O expoziţie-proiect ce poartă semnătura Muzeul de Pânze şi Poveşti.


Dantela reginei! "Regina" este o faţă de masă portocalie, ţesută în 4 iţe! Azi am înnobilat-o cu reţe de casă ce păreau o înşiruire de supuşi veseli şi inimoşi!   (reţe - dantelă de mână, cipcă)



Pe la noi, toate ştergarele, iile, lenjeriile de pat sau de masă, sunt finisate cu dantelă. Muierile noastre sunt dichisite, au grijă şi respect pentru fiecare obiect care le trece prin mână / Pe la noi, e un război crunt între dantela de mână şi cea de plastic, care a invadat spaţiul de confort al tradiţiilor autentice! / Pe la noi, am găsit o grămăjoară de dantele, vechi de peste 100 de ani, care şedeau liniştite în sertarul unui dulap bătrân, aşteptându-şi rândul să iasă în prima linie a bătăliei, aşteptându-şi rândul la glorie. Gloria, în lumea dantelelor, e atunci când, după ce ai înnobilat o ie, un ştergar ori o faţă de masă, rămâi în luptă până la capătul ultimului fir de aţă şi eşti luată de model, iar povestea ta e transmisă mai departe:) 


Dantela este un produs textil, o țesătură cu goluri, reprezentând ochiuri largi, lucrat cu acul, cu croșeta cu ciocănelele sau prin folosirea simultană a mai multor tehnici, care se realizează manual sau industrial.
Golurile dantelei sînt formate prin scoaterea firelor din țesătura de bază pe care s-a brodat cu fir textil, dar mai adesea sînt realizate ca spații goale în țesutul efectiv al dantelei. Dantelăria este un meșteșug antic. Dantela autentică este formată cînd un fir se împletește cu altele fără o anumită stofă de fundal. Ochiurile care formează ornamentul pot fi obținute prin împletirea și/sau înnodarea unui fir cu alte fire independent de fundal, ce creează dantele străvezii și fine. Materialele care au fost folosite de-a lungul timpului pentru realizarea dantelelor au variat de la in, mătase, aur și argint la mult mai actualul și larg folositul bumbac sau la mult răspânditele fibre sintetice. Unii artiști de astăzi folosesc, precum în epoca de aur a dantelăriei venețiene, fire de aur, argint sau cupru în lucrările lor (Wikipedia)



Albumul cu dantele fine de şezătoare săsească. Din perioada 1887 – 1889. 32 de pagini, 154 de modele.
“Bunica, Emilia Maria Ballreich, născuta Schneider, era de origine shvăbească. A fost croitoreasă de meserie şi, în timpul liber, avea un cerc de prietene cu care se adunau la "Kraenzchen"(şezatoare germană), unde făceau schimb de modele. Într-o zi le-a venit ideea de a face acest "album", spannend boek, să rămână nepoţilor. Bunicii au trăit la Sebeş-Alba, iar după ce tatăl meu a fost luat la "munci de reconstrucţie"de către ruşi, s-au mutat la noi, la Făgăraş, să o ajute pe mama, căci eram 5 copii rămaşi fără tată. Am moştenit albumul ăsta de la bunica mea...am lucrat o mare parte din aceste modele, dar acuma nu mai lucrez dantelă... M-am gândit ca este mai potrivit pentru atelierele dumnevoastră, în folosul amatoarelor care încă mai există şi care ar vrea să lucreze după modele vechi de mai bine de 125 de ani. Vă doresc mult succes cu Muzeul de Pânze şi Poveşti. Este o idee grozavă, mai ales în contextul în care valorile noastre tradiţionale dispar una câte una. “ Christa Canamela


O bunică a venit la noi la atelier cu o bucată de dantelă învelită într-o batistă! Se purta cu ea de parcă nu avea altceva mai de preţ pe lume:"E pentru voi, o aveam în trăistuţa în care îmi ţin averile: o poză cu bărbatul meu, foaia de zestre, panglica cu care îmi împleteam cozile când eram fată, o insignă de pe front de-a tatii, biletul de tren cu care am fost prima dată la facultate la băiat, Biblia şi două bucăţi de dantelă pe care le-a făcut bunica. Io nu mai am unde le duce şi cui le arăta. Voi da! Să vază lumea că muierile de pe la noi îs construite ca cetăţile. Să dăinuie prin vremuri cu forţa şi frumuseţea pietrei şlefuite în zid "

Pentru că încep să se ducă dintre noi cei care mai ştiu să vorbească dulce şi cu rost! Pentru că vorbele nechibzuite sunt precum cuiele pe care le baţi în sufletele oamenilor... chiar dacă vine o vreme când îţi doreşti să le scoţi, în urma lor rămân găurile. Pentru că vorba dulce mult aduce. Pentru că bunici ca ai noştri nu vor mai exista decât în poveşti. Pentru că, întro zi, vom deveni şi noi bunici... De aia şi dintrun milion de alte motive am ales să le culegem poveştile, pânzele, tradiţiile şi să le spunem mai departe!


O fustiță din "pânză mestecată" (amestec de in și cânepă) cu colți cusuți în 7 culori! Fustă de oraș din garderoba unei săsoaice de "pe Ardeal" În care vara nu îi era cald și iarna nu îi era frig.  / Pânza mestecată era folosită și pentru cearceaful de pat (răcoros vara și călduros iarna)



Ie cu mâneci alese în război, ţesătură cu fir de mătase albă şi mărgele verzi de sticlă (din vremea în care negustorii evrei le aduceau direct de la Paris:) Artă populară, aproape imposibil de reprodus astăzi, la adevărata ei valoare... /  ie de Toderiţa (Ţara Făgăraşului) Din perioada interbelică, anii '20! 


Povestea iilor din Mandra!:)

Legenda satului nostru are, in prim plan, doi ciobani (Toader si Mandru) care si-au disputat locul minunat din Luca Oltului, cu pajisti frumoase, padure de stejari seculari si un cer de noapte cu miliarde de stele... A castigat Mandru, un flacau voinic, sfatos si indemanatic, care avea o muiere frumoasa, harnica si tare dichisita: o chema Mandra. Era renumita in tot tinutul pentru maiestria ei in ale gospodariei si, mai ales, in ale cusutului. In vremurile acelea, purta o ie pe care isi cususe Steaua Nordului... Reprezentativa pentru comunitatile de ciobani, care se ghidau in procesul lor de transhumanta dupa singura stea care ramanea fixa pe cer! Cei doi nu au mai plecat niciodata din locul acesta si, in jurul lor, s-a nascut satul care a luat numele femeii!  / Acum, daca deschizi orice lada de zestre, care nu lipseste din aproape nici o casa, vei gasi cel putin o ie cu "steluta calauzitoare" 


Ia aceasta a fost începută în urmă cu aproape 100 de ani! A rătăcit prin lume drumul spre noi, dar până la urmă l-a găsit! Haideţi să o povestim, să vedem ce a vrut să ne transmită bunica Drighina...  / Crucea este elementul central. În jurul ei, se învârt toate celelalte poveşti. Ia asta e ca un stup, cu sute de faguri, în care stă ascunsă povestea fiecărei zile şi a fiecărei nopţi de lucru la lumânare... Merită tot respectul şi preţuirea noastră! Vom încerca să o terminăm noi, aici... Ne-am propus până de Ziua Universală a Iei, dar e aşa de migălos lucrul, încât nu ne “ vine” să ne luăm un angajament chiar foarte ferm 

" Eu va cunosc de la televizor, din interviul cu Ion Cristoiu – a fost suficient pentru mine! A fost momentul in care am hotarit cui voi da mai departe panzele si povestile mele! Bunica, nascuta în 1896, a lasat mamei o colectie de mostre de cusaturi populare si o ie inceputa dar nici pina azi finalizata. Cred că vă erau destinate!
Bunica, Drighina Popescu s-a nascut in 1896 in satul Ciolanesti ( Teleorman) si era o taranca obisnuita, care avea grija de gosporarie, gradina, animale, copii si, in plus, facea totul in casa (cusut, tesut, tors etc) S-a casatorit cu Stancu Popescu si s-a dus la sot in satul Tatarasti de sus (Teleorman). A avut 2 fete si un baiat (1923,1924,1927). Fiind tarani instariti si stiutori de carte (bunicul era secretar la Primarie), au dat fetele la scoala (normala la Turnu Magurele) dar in 1940 au inceput anii grei si au pierdut mult din bunuri si pamint asa ca mama, Natalia Popescu (1924) nu a terminat scoala dar a predat ca invatatoare citeva trimestre. Numai fata cea mare a terminat Liceul Pedagogic. Eu nu am decit vagi amintiri despre bunica pt. ca s-a imbolnavit (cancer) la trei ani după ce am venit eu pe lume! Oricum a fost, cred, foarte talentata, lucrind mult, ingrijit si frumos, iar mama a mostenit toate modelele ei si o masina de cusut Singer. Mama a venit in Bucuresti ca se gasea mai usor serviciu, l-a cunoscut pe tata si s-au casatorit in 1950. Erau si tineri si nu foarte instariti, asa ca mama ramanind acasa dupa nasterea mea s-a apucat de pregatiri si a inceput sa faca tot ce era necesar in casa (dupa vagi lectii de croitorie) Apoi, fiind casnica, a inceput sa lucreze rochite, mileuri, fete de masa, chiar un costum popular pe care l-am purtat când aveam 8 ani (ia, care e foarte frumoasa, a fost facuta pe pinza topita cumparata de la Cooperativele din Breaza, ca si mulineul, sau matasea cu care mai lucra la cusut! Spre norocul meu am putut s-o imbrac si in tinerete, apoi am dat-o fetei mele, care si ea a purtat-o cit a incaput-o) " Nicoleta V.


“Patul din Casa din Faţă”, sau "Lada de Zestre" Detaliu... O suprapunere mândră de cearceafuri-lepedeu (din cânepă, in sau bumbac, cu dantele de mână) şi ţesături din lână, cu ciucuri sau reţe colorate. Mândria oricărei gazede, a oricărei mame de fete, a oricărei mirese cu suflet din sufletul nemului nostru…




" Trăistuţa am moştenit-o de la bunica noastră, Mama Ruţă. Pânza este ţesută prin 1960, dar a fost transformată în trăistuţă de mers după ouă acum 25 de ani. Am folosit-o cu sfinţenie an de an şi în casă era recunoscută ca piesă specifică fiecărui Paşte. Acum am pus-o în ramă şi o facem cadou, cu drag, Muzeului de Pânze şi Poveşti, din Mândra" Alina şi Ioana Zară







Un comentariu:

  1. ROMANIA DE POVESTE !SUNT PRIMELE CUVINTE CARE MI-AU VENIT IN MINTE.FOARTE FRUMOS!PACAT DE ACEASTA TARA FRUMOASA, BOGATA SI DE ACESTI OAMENI MINUNATI,OSPITALIERI, HARNICI , FRUMOSI SI INGENIOSI INSA DE CARE ISI BAT JOC O MANA DE POLITICIENI CORUPTI,BETIVI, AFEMEIATI SI CHIAR ANALFABETI UNII DINTRE EI !FELICITARI PENTRU ARTA CARE IESE DIN MAINILE ACESTOR FEMEI HARNICE!

    RăspundețiȘtergere